Date generale:

Disciplina Religie – cultul ortodox

Clasa a X-a

Durata: 50 min

Tipul lecției: Lecție de dobândire și aprofundare a cunoștințelor cu elemente reflexive  și interactive 

Rezultatele învățării:

     Cunoștințe:

     – Prezentarea stilurilor arhitecturale reprezentative;

     -Enumerarea principalelor elemente caracteristice fiecărui stil arhitectural reprezentativ;                Abilități:

     -Recunoașterea stilurilor arhitecturale studiate, în imagini ale unor biserici;

     -Încadrarea stilurilor arhitecturale în contexte istorice, geografice și culturale (timp și spațiu);

     -Realizarea de planuri/ schițe/desene ale unor biserici.

  Atitudini:

    -Implicarea, cu entuziasm și creativ, în activitățile propuse;

    -Manifestarea atitudinii de respect față de valorile culturale românești și universale.

 Scopul lecției:

Identificarea și prezentarea elementelor definitorii ale artei creștine

1. MOMENT ORGANIZATORIC

RESURSE NECESARE ( 3 minute):

DESCRIEREA DEMERSULUI: Rugăciunea Împărate Ceresc

• Prezența

– Lansarea provocării- elevii sunt invitați să mediteze/răspundă la întrebarea: Care credeți că sunt cele mai frumoase biserici și catedrale din România și din Europa?

1.EXPERIENȚA DIRECTĂ

RESURSE NECESARE (3 minute; materiale didactice-tablă, flipchart):

2.DESCRIEREA DEMERSULUI: Elevii sunt întrebați la ce se gândesc când aud sintagma ”cele mai frumoase biserici și catedrale” și sunt invitați să își amintească și să spună care sunt cele mai frumoase biserici în care s-au închinat sau pe care le-au vizitat. De asemenea, elevii sunt invitați să spună ce biserici sau catedrale reprezentative pentru Creștinism ar dori să viziteze. Profesorul le notează pe tablă pe cele mai interesante pentru demersul didactic.

 3. REFLECȚIA

RESURSE NECESARE (4 minute):

DESCRIEREA DEMERSULUI: Elevii sunt invitați să reflecteze:

-Există zeci de mii de biserici, de toate formele și mărimile. După ce reguli sau canoane ar trebui construite bisericile pentru a fi catalogate drept frumoase sau reprezentative?

-Ce v-a impresionat la bisericile pe care le-ați văzut?

-Ce credeți că au urmărit arhitecții care au proiectat locașurile de închinare?

-Ce ați simțit când ați trecut pragul bisericii?

-Ce v-a rămas în minte și în suflet după vizitarea unei biserici/mănăstiri?

-După un pelerinaj/vizită la o biserică/mănăstire v-ați dorit/gândit să vă întoarceți? De ce?

 4. GENERALIZAREA

RESURSE NECESARE (30 minute; material didactic-imagini ale unor biserici reprezentative, texte literare, tablă/flipchart)

DESCRIEREA DEMERSULUI:

De-a lungul istoriei creștine, după cum am văzut la lecția anterioară (Locașurile de cult ale creștinilor-apariție și dezvoltare în contextual culturii universale), credincioșii au recurs la toate resursele (umane, materiale, financiare etc) pentru construirea și împodobirea de biserici ca act liturgic, în analogie cu momentul central al Sfintei  Liturghii, al aducerii unei ofrande lui Dumnezeu din darurile pe care El Însuși ni le-a oferit: „Ale Tale, dintru ale Tale; Ție îți aducem de toate și pentru toate”. Creștinii au zidit biserici drept spații în care preoții, împreună cu credincioșii, celebrează Sfânta Liturghie, Sfintele Taine și celelalte slujbe ale cultului divin public, iar bisericile au servit, încă de la început, drept spații propice întâlnirii lui Hristos Euharistic cu omul credincios. În biserica de zid, se manifestă, văzut, Biserica lui Hristos, „corabia” în care omenirea își găsește salvarea. (Pornind de la acest concept, „corabie”, partea centrală a bisericii se și numește „navă”, așa cum vom vedea pe parcursul lecției).

În funcție de contextual geografic, istoric sau socio-cultural, bisericile au fost construite în diferite moduri, de felurite mărimi sau din anumite materiale, au fost împodobite cu picturi, sculpturi sau alte elemente decorative, conturându-se, astfel, stiluri arhitecturale distincte.

Noi ne vom opri asupra a patru stiluri arhitecturale reprezentative pentru arta creștină universală și la trei  stiluri arhitecturale românești.

 1.STILUL BIZANTIN

Este stilul arhitectural oficial al bisericilor ortodoxe din întreaga lume. Este stilul care se conturează în secolele IV – V, Biserica intrând  în legitimitate,  după perioada persecuțiilor romane. Acest stil adaugă stilului basilical elemente orientale, atât în arhitectură, cât și în decorațiunile interioare.

Stilul bizantin ia avânt în secolul al VI-lea, sub înaltul patronaj al împăratului Iustinian. El zidește basilica Sf. Sofia, în Constantinopol, o bijuterie arhitecturală rămasă până astăzi emblematică pentru stilul bizantin. 

Caracteristici ale stilului bizantin:

-Arhitectura bizantină operează cu forme geometrice perfecte (cercul, pătratul, sfera) sau părți ale acestora (semicercul, semisfera);

-Atât în exterior, cât și interior, se folosește arcul semicircular, sprijinit pe coloane, prin intermediul capitelurilor;

-Plafonul bisericilor este semicircular (boltă), iar, central, pe naos este plasată cupola cu bază rotundă;

-Planul bisericilor este cruciform (cruce greacă înscrisă într-un pătrat, treflat, triconc), având, pe lângă absida altarului, încă două abside laterale;

-Interiorul bisericii este împărțit transversal, în trei părți: altar, naos(navă) și pronaos. Altarul este despărțit de restul bisericii printr-un paravan, numit iconostas sau catapeteasmă;

-În interior, biserica este decorată cu pictură murală, executată în tehnica „frescă” sau cu mozaicuri;

-Materialul folosit la construcție este cărămida sau cărămida în alternanță cu piatra.

Exercițiu:

Elevii sunt întrebați dacă pot oferi definiții pentru termenii „frescă”, „mozaic”, „capitel”, iar apoi sunt invitați să consulte DEX-ul sau site-urile  www.dexonline.ro și www.wikipedia.org  pentru a obține definițiile corecte ale termenilor.

În țara noastră, majoritatea bisericilor ortodoxe sunt construite în stil bizantin, iar cea zidită după planul basilicii Sf. Sofia din Constantinopol, este Catedrala Mitropolitană din Sibiu.

În Apusul Europei, cea mai frumoasă biserică bizantină este basilica San Marco din Veneția, construită în secolele X-XI.

2. STILUL ROMANIC

Este un stil arhitectural propriu al Apusului, care se conturează în secolele VIII-IX, în teritoriile conduse de Carol cel Mare. Noul stil arhitectural crește pe trunchiul artei romane, însă va adăuga elemente orientale preluate din Noua Romă, dar și din cultura popoarelor germanice stabilite în vestul Europei, după căderea Imperiului Roman de Apus (secolul al V-lea). Perioada de aur a stilului romanic va fi însă în secolele XI-XII, după care vor apărea elemente arhitecturale noi, prefigurându-se, astfel, stilul gotic.

Arhitecții stilului romanic răspund unor nevoi spirituale ale ordinelor monahale din Apus, care considerau că relația cu Dumnezeu se poate menține și se poate dezvolta doar într-un cadru sobru, departe de ispitele lumii, iar că rugăciunea și meditația, se pot desfășura doar în spații cât mai simple, cât mai puțin iluminate.

Reprezentativă pentru stilul romanic este biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a Abației Cluny (Franța), zidită în a doua jumătate a secolului al X-lea, de călugării benedictini.  La începutul celui de-al doilea mileniu creștin, Abația Cluny era cel mai mare centru monastic din Europa și, datorită vieții monahale excepționale, cel mai mare centru de pelerinaj.

Caracteristici ale stilului romanic:

-Edificiile romanice sunt masive, cu ziduri groase(1-2m), sprijinite de contraforți, iar ferestrele sunt mici, în comparație cu grosimea și înălțimea zidurilor;

-Planul bisericilor romanice este, cel mai adesea, în formă de cruce romană;

-În interior, bisericile romanice au o navă centrală (brațul lung al crucii romane) și alte două sau patru laterale, despărțite între ele prin coloane, iar perpendicular pe nave și în fața altarului este plasat transeptul (brațul scurt/transversal) al crucii romane;

-Atât în interior, cât și în exterior, se întâlnește arcul rotund, ca element de legătură între coloane sau ca finisare pe verticală a ferestrelor și a ușilor;

-Ca elemente decorative, se întâlnesc sculpturile în piatră și, mai târziu, vitraliile simple la geamuri;

-Bisericile romanice au mai multe turnuri, dintre care unul servește drept clopotniță;

-Materialul de construcție este piatra.

Exercițiu:

Elevii sunt întrebați dacă pot oferi definiții pentru termenii „contrafort” și „vitraliu”, iar apoi sunt invitați să consulte DEX-ul sau site-urile  www.dexonline.ro și www.wikipedia.org  pentru a obține definițiile corecte ale termenilor.

 La noi în țară, reprezentativă pentru stilul romanic este Catedrala Romano-Catolică ”Sf. Mihail” din Alba-Iulia.

În Răsăritul ortodox, o frumoasă și reprezentativă biserică romanică este Basilica Sf Dimitrie din Salonic (Grecia), care adăpostește Sfintele Moaște ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.

3. STILUL GOTIC

 Este un stil arhitectural care continuă, în chip strălucit, stilul romanic, începând cu a a doua jumătate a secolului al XII-lea și ai cărui arhitecți, cu preponderență laici, s-au ghidat după conceptul filosofic ”Dumnezeu este Lumină”. Aceștia au hotărât, deci, să proiecteze lăcașuri de cult în care, prin ferestre imense, cu vitralii spectaculoase, atmosfera să fie luminosă și vibrantă cromatic. Astfel, stilul gotic reprezintă, în opinia lor, o evoluție a stilului romanic sobru și auster. Reprezentativă pentru stilul gotic este Catedrala Notre Dame de Paris.

Caracteristici ale stilului gotic:

-Zidurile bisericilor gotice sunt foarte înalte și subțiri, iar din această cauză, pentru susținere, sunt construiți contraforți, care, uneori, se continuă cu arce butante până la baza bolții bisericii;

-Planul bisericilor gotice este cruciform;

-În interior, bisericile sunt împărțite în nave longitudinale (de obicei, în număr de trei): una centrală și două laterale, despărțite prin coloane;

 -Atât în interior, cât și în exterior, se întâlnește ogiva – arcul frânt, ca element de legătură între coloane sau ca finisare pe verticală a ferestrelor și a ușilor;

– Ca elemente decorative, se întâlnesc sculpturile și dantelăriile în piatră, care împodobesc portalurile impunătoare, statuile reprezentând figuri antropomorfe sau mitologice-în exterior, rozetele mari și ornate cu geamuri cu motive florale și vitraliile foarte colorate care împodobesc ferestrele imense;

-Bisericile gotice au, de obicei, două turnuri pătrate pe fațadă și unul foarte înalt și ascuțit, care se ridică mult peste construcția bisericii;

-Materialul de construcție este piatra.

Exercițiu:

Elevii sunt întrebați dacă pot oferi definiții pentru termenii „arc butant” și „ogivă”, iar apoi sunt invitați să consulte DEX-ul sau site-urile  www.dexonline.ro și www.wikipedia.org  pentru a obține definițiile corecte ale termenilor. 

O altă biserică gotică spectaculoasă este La Sainte Chapelle, tot din Paris, o bijuterie a acestui stil arhitectural.

La noi în țară, reprezentativă pentru stilul gotic, este Biserica Neagră din Brașov, aparținând Bisericii Evanghelice.

4. STILUL RENASCENTIST

 Acest stil arhitectural apare în Italia, în secolele XV-XVI, sub influența renașterii literare și filosofice, care propunea revenirea la valorile culturale ale lumii greco-romane. Deci și edificiile bisericești vor fi construite apelând la elemente arhitecturale preluate din  antichitatea greco-romană.

Reprezentativă pentru stilul renascentist este Basilica San Pietro din Vatican (Italia).

Caracteristici ale stilului renascentist:

-Planul bisericilor renascentiste este de diferite forme: cruciform, dreptunghiular sau circular;

-În interior, bisericile au o singură navă sau sunt împărțite în trei nave longitudinale, iar deasupra, tronează o cupolă imensă, sprijinită pe întreaga structură;

-Ca elemente decorative, se apelează, în interior, la pictură. Aceasta este laicizată, scoțând în evidență frumusețea trupească, sfinții fiind reprezentați cu figuri robuste. Artiștii au apelat adesea la modele umane pentru a picta chipuri de sfinți;

-La exterior, biserica este împodobită cu sculpturi în piatră sau marmură, iar pereții sunt acoperiți cu faianță;

– Materialul folosit pentru construcție este piatra.