LECȚIA 3. STILURI ARHITECTURALE REPREZENTATIVE DIN ROMÂNIA
Date generale:
Disciplina Religie – cultul ortodox
Clasa a X-a
Durata: 50 min
Tipul lecției: Lecție de dobândire și aprofundare a cunoștințelor cu elemente reflexive și interactive
Rezultatele învățării:
- Cunoștințe:
- Prezentarea stilurilor arhitecturale reprezentative;
- Enumerarea principalelor elemente caracteristice fiecărui stil arhitectural reprezentativ;
- Abilități:
- Recunoașterea stilurilor arhitecturale studiate, în imagini ale unor biserici;
- Încadrarea stilurilor arhitecturale în contexte istorice, geografice și culturale (timp și spațiu);
- Realizarea de planuri/ schițe/desene ale unor biserici.
- Atitudini:
- Implicarea, cu entuziasm și creativ, în activitățile propuse;
- Manifestarea atitudinii de respect față de valorile culturale românești și universale. Scopul lecției:
Identificarea și prezentarea elementelor definitorii ale artei creștine
MOMENT ORGANIZATORIC
RESURSE NECESARE ( 3 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI: Rugăciunea Împărate Ceresc
- Prezența
– Lansarea provocării- elevii sunt invitați să mediteze/răspundă la întrebarea: Care credeți că sunt cele mai frumoase biserici și catedrale din România ?
- EXPERIENȚA DIRECTĂ
RESURSE NECESARE (3 minute; materiale didactice-tablă, flipchart):
DESCRIEREA DEMERSULUI: Elevii sunt întrebați la ce se gândesc când aud sintagma ”cele mai frumoase biserici și catedrale” și sunt invitați să își amintească și să spună care sunt cele mai frumoase biserici în care s-au închinat sau pe care le-au vizitat. De asemenea, elevii sunt invitați să spună ce biserici sau catedrale reprezentative pentru Creștinism ar dori să viziteze. Profesorul le notează pe tablă pe cele mai interesante pentru demersul didactic.
REFLECȚIA
RESURSE NECESARE (4 minute):
DESCRIEREA DEMERSULUI: Elevii sunt invitați să reflecteze:
-Ce v-a impresionat la bisericile pe care le-ați văzut?
-Ce credeți că au urmărit arhitecții care au proiectat locașurile de închinare?
-Ce ați simțit când ați trecut pragul bisericii?
-Ce v-a rămas în minte și în suflet după vizitarea unei biserici/mănăstiri?
-După un pelerinaj/vizită la o biserică/mănăstire v-ați dorit/gândit să vă întoarceți? De ce?
GENERALIZAREA
RESURSE NECESARE (30 minute; material didactic-imagini ale unor biserici reprezentative, texte literare, tablă/flipchart):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
De-a lungul istoriei creștine, după cum am văzut la lecția anterioară (Locașurile de cult ale creștinilor-apariție și dezvoltare în contextual culturii universale), credincioșii au recurs la toate resursele (umane, materiale, financiare etc) pentru construirea și împodobirea de biserici ca act liturgic, în analogie cu momentul central al Sfintei Liturghii, al aducerii unei ofrande lui Dumnezeu din darurile pe care El Însuși ni le-a oferit: „Ale Tale, dintru ale Tale; Ție îți aducem de toate și pentru toate”.
Creștinii au zidit biserici drept spații în care preoții, împreună cu credincioșii, celebrează Sfânta Liturghie, Sfintele Taine și celelalte slujbe ale cultului divin public, iar bisericile au servit, încă de la început, drept spații propice întâlnirii lui Hristos Euharistic cu omul credincios. În biserica de zid, se manifestă, văzut, Biserica lui Hristos, „corabia” în care omenirea își găsește salvarea. (Pornind de la acest concept, „corabie”, partea centrală a bisericii se și numește „navă”, așa cum vom vedea pe parcursul lecției).
În funcție de contextual geografic, istoric sau socio-cultural, bisericile au fost construite în diferite moduri, de felurite mărimi sau din anumite materiale, au fost împodobite cu picturi, sculpturi sau alte elemente decorative, conturându-se, astfel, stiluri arhitecturale distincte.
Noi ne vom opri asupra stilurilor arhitecturale reprezentative pentru arta creștină universală și în mod deosebit la trei stiluri arhitecturale românești.
STILURI ARHITECTURALE ROMÂNEȘTI
Arhitectura bisericească, în cele trei provincii românești, a fost influențată de condițiile istorice, sociale și politice în care s-au aflat, de-a lungul timpului, teritoriile românești, fiind de sorginte bizantină, dar împrumutând și elemente și caracteristici ale celorlalte stiluri arhitecturale reprezentative.
Exercițiu
Elevii sunt invitați să privească mai multe biserici românești și să întocmească schițe ale unora dintre acestea sau să le deseneze în creion.
5.TRANSFERUL
RESURSE NECESARE (7 minute; conversația, studiu individual, mijloace audio-video, caiete, forma de organizare-frontal, pe 2 grupe):
DESCRIEREA DEMERSULUI:
-Se face o scurtă evaluare (trecere în revistă, enumerare) a stilurilor arhitecturale studiate;
-Elevii sunt invitați să completeze tabelul cronologic din Anexa 1) sau să rezolve exercițiul https://learningapps.org/13743432
-Elevii sunt provocați să gândească și să răspundă la întrebări personale (Ce v-a impresionat la edificiile religioase prezentate în lecție? Care catedrală/biserică/mănăstire v-a plăcut mai mult? Cum veți privi, după lecția aceasta, bisericile pe care le veți vizita? Cunoscând caracteristicile principalelor stiluri arhitecturale, credeți că ați putea încadra în acestea bisericile/catedralele pe care le veți vedea, de acum înainte?)
6.ÎNCHEIEREA LECȚIEI
RESURSE NECESARE (3 minute): carnete de note, catalogul clasei
DESCRIEREA DEMERSULUI:
-Profesorul va face aprecieri verbale în legătură cu desfășurarea lecției și cu implicarea elevilor în demersul educațional.
-Profesorul le acordă note elevilor care au participat cu idei constructive și răspunsuri corecte la realizarea lecției.
-Elevii și profesorul rostesc rugăciunea Tatăl nostru
Țara Românească
Stilul bizantin a fost stilul arhitectural oficial al bisericilor din Țara Românească, așa cum vedem la biserica Sf. Nicolae Domnesc, de la Curtea de Argeș, ctitorită de Basarab I, în secolul al XIV-lea.
Arhitectura bisericească a suferit influențe sârbești și bulgărești, după secolul al XIV-lea, astfel încât ia naștere stilul sârbo-bizantin, așa cum se vede la biserica Mănăstirii Tismana, construită de Sf. Nicodim de la Tismana, cel mai vechi așezământ monahal din țara noastră.
Sub domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), stilul muntenesc evoluează, se desăvârșește, luând numele patronului său – stilul brâncovenesc– și devine stilul arhitectural oficial al bisericilor din întreaga Țară Românească, ajungând până în Transilvania.
Dintre numeroasele ctitorii ale domnitorului, amintim Mănăstirea Hurezi, jud. Vâlcea, biserica Stavropoleus București și biserica Mănăstirii Sâmbăta de Sus, jud. Brașov, unde își doarme somnul de veci voievodul martir.
Cea mai de seama ctitorie brâncovenească este Mănăstirea Hurezi (Horezu), din județul Vâlcea.
Moldova
Bisericile de zid din Moldova au fost construite în stil bizantin, împrumutând apoi elemente romanice sau gotice. Cele trei stiluri se regăsesc într-una dintre cele mai vechi biserici de zid din Moldova, Sf. Nicolae din Rădăuți, considerată prototip al bisericilor de mai târziu. Aceasta este biserica Mănăstirii Bogdana, ctitorie a întemeietorului statului feudal Moldova.
Sub domnia lui Ștefan cel Mare, se conturează stilul moldovenesc, ctitoriile domnești deosebindu-se de cele boierești prin adăugarea unui turn deasupra naosului. Cea mai veche ctitorie în stil moldovenesc a voievodului Stefan cel Mare este Biserica din Pătrăuți, jud. Suceava.
Cea mai spectaculoasă dintre ctitorii este însă biserica Mănăstirii Voroneț, zidită în doar trei luni, în anul 1488.
Stilul moldovenesc se îmbogățește cu elemente noi sub domniile lui Petru Rareș și Vasile Lupu, ca mai apoi să decadă, odată cu influențele tot mai mai puternice venite din Țara Românească, după secolul al XVII-lea.
Caracteristici ale stilului moldovenesc:
-Planul bisericii este dreptunghiular sau triconc;
-În interior, biserica este împărțită în altar, naos, pronaos și pridvor închis, despărțite prin ziduri;
-Pe naos este plasată o singură turlă (în cazul ctitoriilor domnești);
-Bolțile interioare sunt supraînălțate;
-Zidurile sunt înalte, sprijinite de contraforți;
-În interior, bisericile sunt împodobite cu picturi în frescă, iar la exterior sunt bogat ornamentate cu picturi în frescă sau sculpturi în piatra.
Transilvania
În această provincie românească, din cauza stăpânirilor străine succesive și de lungă durată, nu s-a putut dezvolta o arhitectură specifică. Cea mai veche biserică de zid, este cea din Densuș, jud. Hunedoara, zidită în secolele XII-XIII, pe ruinele unei biserici din secolul al IV-lea. Biserica este din piatră, la ridicarea ei folosindu-se blocuri luate din ruinele cetății romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Alte biserici din piatră se găsesc la Prislop, Strei-Sângiorgiu și Râmeț. Cele mai multe biserici din Transilvania au fost construite din lemn, material la îndemâna credincioșilor creștin ortodocși, cei mai numeroși, dar cei mai săraci. Reprezentative sunt bisericile de lemn din Maramureș, creații de exceptie ale meșterilor lemnari, impresionante prin înălțimea de influență gotică a turnului. Cea mai înaltă biserică de lemn din lume, este la Săpânța-Peri, jud. Maramureș. Acesta biserică este construită recent, iar înălțimea ei este de 78 m.











